Nu vreau și nu pot

        Iată că a trecut o lună de la ultimul meu articol. Abia azi am realizat că a trecut atât de mult. Pesemne că am avut o lună plină. Nu pe cer, ci zi de zi. 😹
        Ştiu că titlul sună negativ, dar ce urmează să scriu nu e deloc rău. E mai mult un soi de revelație după o viață de "vreau" și "pot" indiferent dacă chiar vream sau puteam.
        "Nu vreau" și "nu pot" au devenit prietenii mei. După vreo douăzeci de ani în care au fost puși la colț pentru că sunt răi și urâți și sub nici o formă nu trebuie rostiți, am dat noroc cu ei și i-am pus în prima bancă.
        Ce fac "ei" pentru mine? Mă protejează! Da! "Nu vreau" și "nu pot" au grijă ca eu să nu mai exagerez cu comenzile, cu, curățenia, cu orice îmi poate face rău sau poate contribui la o viitoare problemă. "Nu vreau" și "nu pot" au grijă ca eu să nu mă mai aflu în situații care m-ar putea răni sau care m-ar supune unui stres psihic inutil doar pentru că trebuie să vreau sau să pot îndura ceva. De fapt, nu TREBUIE să vreau sau să pot nimic din ce-mi poate afecta integritatea fizică și psihică.
        Desigur că în viață mai facem și ce nu ne place, dar acele lucruri nu ne plac pe moment și nu ne afectează pe termen lung, iar scopul lucrurilor neplăcute, dar făcute, să fie unul pozitiv.
        De ce scriu despre urâții ăștia doi? Pentru că toată lumea se teme de ei. Îi respingem, îi hulim, îi criticăm când alții îi folosesc. Eu am ales să-i îmbrățișez. Așa cum Binele nu există fără Rău, cald fără rece, harap fără alb, așa am ales eu să-i echilibrez pe "vreau" și "pot" cu opușii lor.
        Până de curând eram tot timpul cu "da, pot" și "da, vreau" în brațe. Fie că eram obosită, odihnită, tristă, fericită sau că persoana care cerea merita sau nu, eu ziceam DA. Cum să spun NU? Nu contau "costurile" lui DA. Și credeți-mă că atunci când ești YES person, cum zice americanul, costă infinit mai mult decât dacă mai pun și NU pe ici, pe colo. Știți ce "costă"? Timp, nervi, uneori și bani, dar cel mai scump, trăiri. Emoții și sentimente. Ale tale, ale celor dragi.
        "Da" și "nu", "pot" și "nu pot", "vreau" și "nu vreau" sunt ca ying și yang. Ca să trăiești în echilibru, învață să-l pui pe NU acolo unde îi e locul: pe linia dintre tine și restul. Atunci când o veți găsi și-l veți plasa acolo, greutatea lumii nu va mai fi pe umerii voștri. Nimic nu va mai apăsa. E greu să-l accepți pe NU. Și mai greu să-l folosești. Dar "repetiția este mama învățăturii", nu? Când veți vedea că NU vă face să vă simțiți bine, să faceți ce vă place, să vă dați voie să nu vreți și să nu puteți, veți cunoaște un nou tip de libertate. O libertate care o să vă placă. Mult.
        Îmbrățișați-l pe NU. El există ca să vă protejeze de voi înșivă și de prejudecățile unei societăți unde refuzul nu e un drept, ci o îndrăzneală.