Amar

           Dezamăgirea pe care ți-o pot provoca cei dragi te schimbă. Îți lasă un gol dureros în suflet. Persoane pe care puneai mare preț, persoane pentru care ai băgat mâna în foc, persoane pe care le-ai iertat doar pentru că le-ai vrut în continuare în viața ta, te dezamăgesc atât de tare încât ai vrea să dai timpul înapoi și să schimbi acel moment de cotitură când ai decis că merită orice, că merită tot.
           Cineva (cu mare experiență de viață) mi-a spus câteva vorbe: nu există prietenie adevărată între femei. Între femei este mereu o competiție nedeclarată "pentru Dumnezeu știe ce", de fapt pentru orice. Prietenia adevărată abia poate exista între o femeie și un bărbat care au depășit stadiul de amanți.
           Altădată aș fi spus că nu e adevărat, că eu știu că am o prietenă adevărată, că am găsit un suflet la fel de "dark și twisty" ca al meu, care nu mă va dezamăgi, care nu m-ar răni pentru nimic în lume și că împreună vom fi "bright and shiny"... și o perioadă am fost...
           Astăzi, mă corectez: e adevărat. Femeile nu pot fi prietene. Își pot petrece timpul împreună, pot face lucruri împreună, se pot distra împreună, pot face multe lucruri împreună, mai puțin să fie prietene adevărate. Femeile nu-și dezgolesc sufletul în fața nici unei alte femei.
           Știu că am pus tot ce am avut pe masa prieteniei noastre... și am dat tot și am iertat și am încercat și am crezut... și totuși mă întreb când am ajuns aici... când am ajuns să nu mai recunosc acea persoană în care am pus atâtea vise...
           Am privit poze de demult și am văzut cum eram atunci... Eram reale, transparente, radiam de sentimente bune și plăcute... Păream să fi găsit ce alții caută încă... Dar azi... nu a mai rămas nimic...  doar o amintire a ceea ce ar fi putut să fie.
           Acum văd poze cu noi prietene în care arăți așa cum arătai la început cu mine... și chiar mă bucur pentru tine pentru că știu că mi-am dorit din totdeauna să fii fericită și senină...